ODĂIȚA

• Un vestitor al Evangheliei privea într-o zi la un sculptor care cu un ciocan şi cu o daltă pe care le mănuia cu multă maiestrie, modela din piatră o statuie.

– Ah, zise credinciosul, cât aş dori să pot cu aceeaşi uşurință, să dau viață inimilor de piatră.

Sculptorul îi raspunse:

– Vei putea, când vei lucra aşa cum lucrez eu….. în GENUNCHI!!

Acum căteva zile, un frate drag de la noi din oraş m-a oprit şi m-a întrebat: Şti tu unde se fac cei mai mari oameni a Lui Dumnezeu? ..tot el mi-a dat răspunsul fără să aştepte vreun-ul de la mine ( cu siguranță nu răspundeam ca dânsul ) Nu la facultățiile lumii acestea…!! mi-a răspuns el…..ci în ODĂIȚĂ!!!  Stând şi meditând la cuvintele adânci ale fratelui….mă gândesc cum stau la capitolul, genunchi plecați…? dar tu cum stai…? Ne mai doare pentru pierduții lumii acestea…? sau demult ni s-a stins focul ce altădată ardea cu atăta căldură…?.Mă întreb pe mine, dar şi pe tine frate drag: mai ai lacrimi pentru cei nemăntuiți…? Sau a secat de mult izvorul binecuvântat…? Apostolul Pavel le spunea evreilor atunci şi nouă acum: Cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăstători față de o măntuire aşa de mare…?! ( vezi Evrei 2:3) E vorba de NOI, nu de alții!!! Cum vom scăpa… ?

Aş dori din toată inima frați şi surori ca fiecare din noi să avem aceste două diplome de fără care nu vom putea măntuii nici măcar un suflet, nici măcar pe al nostru…

(1) Rugăciunea în ODĂIȚĂ!!! (2) UNGEREA care ne învață totul!!!

Amin!

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s